La expoziția istorică din Centrul memorial al Grănicerilor Secui din Frumoasa puteți cunoaște
istoria militară a poporului secui. Expoziția de talie mondială prezintă istoria grăniceriei secuiești pe o suprafață de 600 de metri pătrați. Figurile din ceară și scenele de viață evocă epoci istorice. Expoziția ajută la înțelegerea istoriei poporului secuiesc. Vizitarea expoziției necesită timp, merită să alocați cel puțin 90 de minute pentru această locație. Ghidajul este asigurat prin sistem audioguide în limbile română, engleză și maghiară.

Oamenii din Frumoasa au o relație aparte cu Ladislau cel Sfânt. Bătrânii își amintesc că aici, pe Muntele Păgânul-Mic era piatra de pe care regele Ladislau a coborât în vale, după ce și-a

adăpat calul în pârâul limpede care străbate localitatea, a spus: „Bea, calul meu, din această
apă frumoasă!" De atunci, pârâul a fost numit Szépvíz (apă frumoasă), de unde provine și
numele localității. Pe Muntele Păgânul-Mic (1195 m) astăzi îl așteaptă pe vizitator ruinele unui capele medievale și o clopotniță nouă.

La expoziția istorică din Centrul memorial al Grănicerilor Secui din Frumoasa puteți cunoaște
istoria militară a poporului secui. Expoziția de talie mondială prezintă istoria grăniceriei secuiești pe o suprafață de 600 de metri pătrați. Figurile din ceară și scenele de viață evocă epoci istorice. Expoziția ajută la înțelegerea istoriei poporului secuiesc. Vizitarea expoziției necesită timp, merită să alocați cel puțin 90 de minute pentru această locație. Ghidajul este asigurat prin sistem audioguide în limbile română, engleză și maghiară.

Statuia regelui Ladislau a fost amplasată în 2009. La Frumoasa se află singura statuie de această mărime a regelui din Transilvania. Este creația sculptorului Vince BOCSKAY din Sovata. În spatele statuii de trei metri este amenajat un dealul din care izvorește un pârâu, care aduce la viață legenda omonimului localității. La amenajarea pieţii, aici s-a adus pământ din mai multe aşezări din Bazinul Carpatic, care au legături cu Sfântul Ladislau. Merită o privire atentă și suprafața din jurul piedestalului statuii, aici puteți vedea patru ani importanți legați de viața regelui.

Stabilirea armenilor în Frumoasa a avut loc în mai multe etape între secolele al XVII-lea și al
XVIII-lea. Armenii, refugiați din Moldova au cerut mai întâi fruntașilor satului adăpost pentru trei
zile, după care s-au stabilit în localitate. Majoritatea caselor din centrul satului au fost construite de armeni în secolul al XIX-lea. În casele familiilor de negustori erau amenajate și spațiile comerciale, cu ieșire directă pe stradă. Astăzi, comunitatea armeană de odinioară s-a diminuat, majoritatea caselor și-au schimbat proprietarii. Moștenirea arhitecturală evocă o atmosferă de oraș mic. Este ca o insulă armeană, care merită să fie vizitată.

Hramul bisericii romano-catolice din Frumoasa este Sfântul Ladislau. Biserica a fost sfințită în 1897. În centrul altarului principal se află statuia Sfântului Ladislau, iar pe laterale au fost așezați sfinți maghiari: Sfântul Ștefan și Ducele Sfântul Emeric. Orga bisericii a fost construită în 1896 și a fost restaurat în 2010. La acel moment, au fost adăugate 519 fluiere noi, 8 variații de registru și 9 linii de fluiere.

Există șanse mari ca așezarea Nicolești și localitățile învecinate – Frumoasa și Bârzava – să aibă rădăcinile din epoca Arpadiană. În timpul cercetărilor efectuate în 2016 de arheologul István BOTÁR, la Nicolești au fost găsite rămășițele a patru ace de păr cu capete sferice, care sunt datate în secolul al XII-lea. Pe baza cercetărilor arheologice, știm că aceasta este cea mai veche înmormântare lângă o biserică cunoscută în prezent din bazinul Ciucului. Se presupune că cimitirul a fost deschis în jurul unei biserici de piatră sau de lemn. Biserica a fost reconstruită de mai multe ori, sanctuarul și turnul gotic vizibil în prezent au fost construite în secolul al XVIII-lea. Biserica fortificată, monument istoric, merită explorată.

Centrul spiritual și intelectual al comunității armenești din Frumoasa a fost biserica armeano-catolică, care a început să fie construită în 1762. Astăzi, biserica este folosită doar de sărbători de descendenții armeni care se întorc în localitate, dar comunitatea romano-catolică locală participă la slujba de seară aici în fiecare duminică. „Casa mea este casa rugăciunii” – aceasta se poate citi în armeană pe arcul de triumf al bisericii. Mai sunt trei turnuri în sat. Toate au fost inițial construite de catolici, biserică armeano-catolică, greco-catolică și romano-catolică.

Nu știm data exactă la care a fost ridicată capela dedicate Sfântei Maria cea Mare (Havas
Boldogasszony), dar clădirea a fost renovată în 1716, după deteriorarea în ultima invazie tătară
din Ciuc din 1694. În 1861 capela a fost preluat și administrată de asociația industriașilor din
Frumoasa. Industriașii satului au fost înmormântați în cimitirul din jurul capelei, motiv pentru care se numește cimitirul meștesugarilor.

Una dintre simbolurile satelor secuiești este poarta secuiască. A doua cea mai veche poartă
secuiască din lume, aflată la locul ei inițial, este în Frumoasa. A fost ridicată în 1799, de atunci
a fost renovată de mai multe ori, dar nu a fost mutată. Lângă poartă se află o clopotniță declarată monument. Localnicii îi spun Csengettyű 

(clopotniță). Acest complex de clădiri se află la doar 700 de metri de centrul satului.

Descoperiți lumea magică a calibaselor din munți. Aici vă puteți bucura cu adevărat de priveliștea unică a răsăritului și a apusului de soare, sau vă puteți bucura de marea de parfumuri ale florei unice. În jurul satului există mai multe arii protejate Natura 2000, a căror floră și faună au putut supraviețui deoarece oamenii de aici au lucrat pământul. Păstrarea agriculturii tradiționale este singura șansă că această floră spontană, cu o varietate unică din
Europa, să supravețuiească aici, în Munții Ciucului.

Via Mariae – Drumul spiritual turistic. Un drum de pelerinaj, care se bazează pe cinstirea Sfintei Maria de către popoarele din Europa Centrală, dar totodată unește locurile mariane și valorile istorice, culturale aflate de-a lungul traseului, fără să facă deosebire în funcție de religie – așa rezumă pe scurt esența
traseului siteul oficial al drumului spiritual. O parte a Via Mariae trece și prin teritoriul comunei 
Frumoasa. Pe acest traseu se poate ajunge la capela Sfântului Duh de pe vârful Muntele Frumos (Szép-havas) (1339 m).

Băile au fost reamenajate în 2011, când s-au construit mai multe piscine, cu diferite dimensiuni.
Locul de agrement se afla la 2,5 kilometri de soseaua principală, și a fost amenajată pe valea pârâului Bârzava. Vara, este un loc ideal pentru picnic. În pădurile din jur se pot culege ciuperci și fructe de pădure. În timpul verii în apropiere pasc vacii, așa că puteți asculta sunetul clopotelor de vaci. Chiar și în zilele caniculare apă din bazine este foarte rece. 

Baia populară denumită și baia armeană de către localnici. Numele Cibre păstrează memoria
fostei așezări, numit Cibrefalva. Satul a fost ars în timpul ultimei invazii a tătarilor din 1694. Baia
publică pe care o puteți vedea astăzi a fost 

reamenajată în anii 2000, la inițiativa Primăriei
Frumoasa. Apa din piscină este de culoarea ruginie, de la apa minerală care izvorește aici.
Locația este la doar două kilometri de centrul satului. Este ușor accesibil pe jos sau cu bicicleta.

În 1987 s-a finalizat construcția barajului de la Frumoasa, care alimentează cu apă potabilă
locuitorii din Miercurea-Ciuc și localitățile din jur. Lacul de acumulare este alimentat de pârâurile
Szalonka și Pálos. Scăldatul în apă este intrezisă, dar peisajul din jurul barajului, situat la 800 de metri de nivelul mării, este foarte frumoasă. Este locul ideal pentru plimbări, drumeții sau puteți face un ocoliș prin jurul lacului cu bicicleta. Lacul are 1,2 km lungime și 0,5 km lățime.

În apropierea localității Frumoasa se poate admira în fiecare anotimp frumusețea Munții Ciucului. Fotografia arată Vârful Păgânilor (Pogányhavas) 1351 m, unde soarele strălucește chiar și atunci când tot Bazinul Ciucului este acoperit de ceață. Există mai multe trasee marcate care pornesc din Frumoasa. Dacă preferați o drumeție de o zi întreagă, aveți de unde allege! Dacă alegeți să petreceți doar o oră sau două în natură, Frumoasa este un punct de plecare ideal. De aici puteți urca pe Vărful Frumos (Széphavas) 1339 m, Vărful Păgânul-Mic (Kicsi-Pogányhavas) 1195 m sau chiar la Vârful Viscol (Szellő-tető) 1493 m.

Vásárút – una dintre cele mai vechi rute comerciale din bazinul Ciucului. Vásárkapu (Poarta pieții) – așa se numește intersecția de unde începe/pornește drumul din apropierea bisericii Sfântul Ioan din Delnița. Drumul agricol asfaltat de 7,5 km este unul dintre cele mai bune trasee de ciclism din zonă, datorită traficului redus. În ultimii ani, aici au loc curse de alergare și de ciclism. Vásárut face parte și din drumul spiritual Via Mariae.

Dacă ar trebuii să definim ce este grădina satului, am putea spune că, este o grădină comunitară. O grădină de 25 de hectare unde aproape 500 de gospodari au proprietăți. Pe parcele de 1-4 ari, de mărimea unor batiste, se cultivă varză. Această zonă din sat se numește Nád (tradus motamo: stuf). Înaintea colectivizării, în apropiere erau și iazuri de înmuiere pentru cânepă. Nád, este un unicat, că în această formă în nicio localitate din Ciuc nu sa păstrat peste secole grădina satului. Cultivarea varzei se face după reguli seculare. Plantarea răsadurilor are loc în saptămâna „Sfântului Ladislau” la sfârsitul lunii iunie, tăierea verzei are în mijlocul lunii
octombrie. Lângă tăierea varzei, are loc și un târg, unde majoritatea gospodarilor își vând
surplusul de produse.

Agricultura tradițională încă face parte din viața celor din zonă. Există și acum cireada de vaci,
care pleacă la răsărit de soare și se întorc în sat, la apus. Această conferă satului o atmosferă aparte. Timpul nu s-a oprit nici aici, dar a mai rămas ceva din trecut, care ne leagă de vremurile de altădată. Merită să faci un experiment și să devii cioban chiar și pentru câteva ore!

Cooperativa Agricolă Csengő procesează laptele din 2015. Achiziția laptelui se face de la fermierii locali și din satele învecinate, astfel cooperativa contribuie, la menținerea agriculturii tradiționale, din zonă. Aproape 100 de familii, crescători de vaci, trăiesc parțial din banii primiți pentru procesarea laptelui. Brânzeturile sunt vândute sub marcă proprie: Szépvízi. Merită să gustați Szépvízi, chiar aici la Frumoasa. Puteți combina degustarea platourilor cu brânzeturi cu explorarea zonei: astfel degustați brânza Cibre în Cibre, sau brânzeturile  condimentate Szellő chiar la Vârful Szellő (Vârful Viscol 1493 m).